O să încep spunându-vă că mi-aş dori să fiu un student normal: să stau în cămin, să mă plâng de condiţiile sub orice critică din cămine, să stau numai prin pub-uri, să chiulesc mult şi voit etc etc. Dar …cred că rămân doar cu vorba: „Sunt studentă…nu am bani!”:)). Stau la o mătuşă şi pot să mă plâng de ce-mi face şi că nu ne împăcăm prea bine (ea- cu pretenţii de FBI, eu- cu pretenţii de rebelă şi independentă) dar…nu îşi are rostul. Îmi place să merg prin pub-uri, dar nu am timp…Chiulesc uneori- dar în interes de serviciu. Vreau să trăiesc studenţia aşa cum e ea:cu bune şi rele…şi ştiu că o s-o regret, aşa cum am regretat şi liceul (sau poate mai mult:p). Umblu uneori hai-hui şi asta pentru că vreau să pot observa fiecare aspect al vieţii…Fac de toate şi nimic…Mi-e teamă de prima sesiune…Vreau să mă mut…etc etc. DAR azi…

Mda…ziua a început cum nu se putea mai rău: puţine ore dormite. Mă trezesc eu, năucită, merg să beau un strop de cafea (I am simply addicted:D) şi…constat că e prea târziu şi pentru a mă apropia de cană. Mă îmbrac grăbită şi pornesc la drum..e încă răcoare afară şi mă indispune să mă trezesc devreme. Ajung la metrou şi constat că nu mai am abonament: schimbare de plan…trebuie să o iau spre unirii neapărat şi să-mi fac unul nou! Nu de alta dar, conform calculelor mele, ies mai bine dacă îmi iau totuşi abonament până să luăm vacanţă:p. Zis şi făcut: mă pomenesc în faţa casei de bilete, alături de încă vreo 5-6 studenţi( e bine faţă de altadată:d)..Plec cu treaba rezolvată de la metrou şi o iau încet spre Universitate..evident, constat că sunt în întârziere: nu mai are rost să intru la cursul de Psihologia Educaţiei..oricum nu mai găsesc loc:p şi nici nu mă atrag acele ore..Mă întorc şi o merg încet până dau de o cafenea…intru, imi comand o cafea şi încep să citesc pentru seminarul de Literatură universală de joi..mda…Dante…frumos! Ţin şi acum minte că proful meu de română din liceu (Săru-mâna, domnule Tony…respectele mele ptr baza de literatură pe care mi-aţi, ne-aţi oferit-o:p) ne pusese să învăţăm versuri din Dante în italiană…deşi nu înţelegeam ce învăţam decât dacă aveam traducerea la îndemână, îmi prinsese ff bine. Mă rog, nu ştiu cât de des am spus asta până acum, dar am o adevărată pasiune pentru a citi o carte bună într-o cafenea, cu ţigările lângă mine..mi se pare de-a dreptul boem, sublim etc. Până să mă apuc eu bine de cafea şi citit, timpul zbura nebun: se făcuse 11.30 şi, dacă nu plecam imediat, riscam să pierd cursul de la 12- şi nu se putea admite!:) Am ajuns în sfârşit la timp…:d…a fost destul de interesant şi nu am cum să recunosc că nu regret că am ales să rămân la facultatea asta, care sper că-mi va pune baze solide în ceea ce priveşte cultura generală. Poate că totuşi am să mai dau la regie …dar, până atunci, fac ceva nu numai interesant, ci şi absolut util şi frumos:). Prin pauze am apucat să ne lamentăm că avem multe de făcut- iar eu adaug:”O da, Voncu ne aşteaptă eseurile…şi eu mai am pe cap şi materialele pentru ziar..” (da, asta am uitat să vă spun pănâ acum: scriu la un ziar:d). Ce am făcut când am plecat de la facultate…nu mai are rost să vă spun…poate altădată:). Până una-alta, am treabă…multă-multă…aşa că vă părăsesc acum şi fug…în neant:p.

Anunțuri